Cei mai rapizi dactilografi din lume: Recordurile de viteză explicate

Răspunsul scurt

Cea mai mare viteză de scriere din cartea Guinness a recordurilor este de 216 cuvinte pe minut, stabilită de Stella Pajunas în 1946, pe o mașină de scris electrică IBM, la Chicago. Cel mai cunoscut record susținut aparține Barbarei Blackburn, care a fost înscrisă pentru menținerea a 150 WPM timp de 50 de minute. Majoritatea celorlalte cifre pe care le vezi online – 212, 250, chiar 300 WPM – cer o privire mai atentă.

Stella Pajunas: 216 WPM în 1946

Guinness o listează pe Stella Pajunas (ulterior doamna Garnand) la „cea mai rapidă dactilografă pe o mașină de scris electronică”: într-un test oficial din 1946 a scris 216 cuvinte într-un minut pe o mașină IBM. Asta înseamnă 18 caractere în fiecare secundă, timp de un minut întreg, pe un echipament care trebuia să lovească fizic hârtia. Rămâne reperul pentru un record de un minut.

Barbara Blackburn: maratonul de 150 WPM (și povestea celor 212 WPM)

Barbara Blackburn a apărut în Guinness din 1976 până la mijlocul anilor 1980. Cartea spunea că putea menține 150 WPM timp de 50 de minute – 37.500 de apăsări – și atinge 170 WPM, folosind aspectul Dvorak, pe care îl adoptase în 1938. Guinness a scos înregistrarea din ediția din 1987, explicând că recordurile pe mașinile de scris electrice și pe tastaturile de calculator nu puteau fi comparate cu nicio acuratețe.

Cifra „212 WPM” pe care o citești adesea provine dintr-un articol de ziar din 1985, în care Blackburn spunea că a atins scurt această viteză pe o tastatură de calculator. Nu a fost niciodată testată independent, iar durata nu a fost dată niciodată – deci tratează-o ca pe o afirmație, nu ca pe un record.

Campionii moderni

Astăzi cei mai rapizi dactilografi concurează online și la evenimente live. În 2010 a avut loc primul Ultimate Typing Championship la festivalul SXSW din Austin; l-a câștigat Sean Wrona. Pe site-urile de curse de scris online, dactilografii de top realizează sprinturi scurte mult peste recordurile clasice – dar acele rulări durează de obicei câteva secunde pe propoziții scurte, familiare, deci nu sunt comparabile cu un test de un minut sau cincizeci de minute pe text nevăzut.

Cum se compară dactilografii obișnuiți?

Un studiu amplu al Universității Aalto și al Universității Cambridge a măsurat 168.960 de voluntari: media a fost de 51,56 WPM, iar cei mai rapizi participanți au atins 120 WPM sau mai mult. Cu alte cuvinte, 100 WPM te plasează deja înaintea a circa 97% dintre dactilografi – iar deținătorii de recorduri de mai sus sunt într-o categorie aparte.

Vrei să vezi unde te afli? Introdu viteza ta în calculatorul vitezei medii de scriere sau fă testul de scriere de 1 minut ca să obții o cifră proaspătă.

Ce au în comun cei mai rapizi dactilografi

• Scriu cu zece degete. În studiul Aalto, dactilografii rapizi foloseau în medie 8,4 degete, cei lenți 5,3.
• Fac mai puține greșeli. Viteza și acuratețea cresc împreună; nimeni nu devine rapid corectând constant.
• Suprapun apăsările. Dactilografii rapizi apasă adesea tasta următoare înainte de a o elibera pe cea anterioară („rollover”).
• Exersează pe text real. Recordurile se stabilesc pe proză cu majuscule și punctuație, nu pe liste de cuvinte ușoare – încearcă testul de scriere cu paragrafe pentru asta.

Cum devii tu mai rapid

Nu ai nevoie de o încercare de record ca să beneficiezi de aceleași obiceiuri. Învață rândul de bază cu lecțiile gratuite de dactilografiere, ține ca țintă acuratețea de 95%+ înainte să forțezi viteza și testează-te pe rulări mai lungi – testul de 5 minute arată viteza pe care o poți susține de fapt.